Stiri Arad : Fiecare ploaie reprezinta pentru locuitorii din Campul Linistii numarul 1, nu departe de Calea Aurel Vlaicu, adevarate clipe de groaza.

Fiecare ploaie reprezinta pentru locuitorii din Campul Linistii numarul 1, nu departe de Calea Aurel Vlaicu, adevarate clipe de groaza.
Pe langa faptul ca strada este neasfaltata iar de canalizare nici nu poate fi vorba, casele sunt toate din vaiuga si intr-o foarte proasta stare de degradare. Astfel, orice ploaie risca sa produca o nenorocire.
Pe langa apa care le ameninta acoperisul de deasupra capului, oamenii sunt nevoiti sa-si tina copiii impreuna cu sobolanii si serpii care si-au facut cuib in peretii caselor.
Locuitorii zonei sunt disperati de lipsa de implicare a autoritatilor locale, care, sustin ei, nu i-a ajutat cu nimic.
Nici macar apa nu este trasa pana la ei.
Sunt nevoiti sa apeleze la omenia portarului din cimitir pentru a le permite sa duca apa.
Cea mai mare problema o reprezinta insa sobolanii.
"Casele sunt din vaiuga, iar peretii sunt plini de galerii de sobolani. Noaptea dormim cu lampa aprinsa si cu batele langa noi. Nu putem lasa copiii singuri in casa pentru ca oricand ii poate musca", spune Monica Lole, mama a patru copii.
Oameni care muncesc
Se poate ca o oarecare parte din vina sa le apartina pentru ca traiesc in astfel de conditii.
Dar asta nu inseamna ca li se poate refuza orice ajutor.
Mai ales ca aici nu poate fi vorba despre oameni care nu muncesc.
Barbatii lucreaza in domeniul constructiilor, iar femeile pe unde apuca, la curatenie.
Tragedia lor este cu atat mai mare cu cat nu stiu nici macar daca vor mai putea sa locuiasca in aceste case.
Se pare ca terenul de sub casele lor este retrocedat, avand dreptul pana anul viitor sa mai locuiasca aici.

De acolo inainte, nimeni nu stie nimic.
"Am facut tot felul de cereri, tot felul de petitii, dar nimic. Pe absolut nimeni nu intereseaza situatia noastra. Am vrea si noi sa stim ce se va intampla cu copiii nostri. Nu putem sa stam in strada", spune Maria Ciuca.
Rusinea de a trai
Oamenilor le este rusine pentru ca traiesc in astfel de conditii.
"Ma cunosc o gramada de oameni. Colegii mei de lucru, clientii pentru care lucrez. Nimeni nu stie in ce conditii locuiesc. Ne este rusine sa traim aici, dar in alta parte nu avem unde merge", spune Cristian Lole. Poate rusinea ar trebui sa fie a altora...
Cui ii pasa...
Marcati de conditiile in care pot sa locuiasca niste copii, am incercat sa aflam de la Primarie care este situatia lor.
Am contactat-o telefonic pe purtatorul de cuvant, Corina Draghici.
Foarte amabila, ne-a comunicat ca in foarte scurta vreme ne va contacta chiar dansa pentru a ne oferi detalii in legatura cu soarta acelor oameni.
Am asteptat in zadar telefonul doamnei purtatoare de cuvant.
Vazand ca nu se tine de cuvant, am incercat sa o sunam noi.
Problema nefiind atat de importanta, ne-am gandit ca poate o fi uitat. Degeaba insa am tot sunat.
Nu ni s-a mai raspuns la telefon.
Nu faptul ca nu ni s-a raspuns noua la telefon reprezinta o problema.
Ne-am bucura daca li s-ar raspunde, in vreun fel sau altul, acelor oameni care intr-adevar au mare nevoie de ajutor.

Sursa : VirtualArad

Sponzorul acestui articol : TOTALnet Media Group

Napastuitii ploii, uitati de lume : Stiri Arad